Înțelegerea Angiografiei - Un ghid

Ce este o procedură de angiografie?

Angiografia este o procedură medicală utilizată pentru a vizualiza vasele de sânge și a identifica orice anomalii sau blocaje. În timpul procedurii, un agent de contrast sau un colorant este injectat în vasele de sânge, ceea ce permite ca vasele să fie văzute mai clar pe raze X sau alte teste de imagistică.

Există diferite tipuri de proceduri de angiografie, în funcție de zona corpului care este examinată. De exemplu, angiografia coronariană este utilizată pentru a examina vasele de sânge din inimă, în timp ce angiografia cerebrală este utilizată pentru a examina vasele de sânge din creier.

În timpul procedurii, pacientul este întins pe o masă de examinare și se face o mică incizie în piele, de obicei în zona inghinală sau în braț. Un cateter, care este un tub lung și subțire, este apoi introdus într-o arteră și ghidat prin vasele de sânge până la zona examinată. Odată ce cateterul este în poziție, se injectează substanța de contrast și se fac radiografii sau alte teste imagistice pentru a crea imagini detaliate ale vaselor de sânge.

După procedură, cateterul este îndepărtat și se aplică presiune pe locul inciziei pentru a preveni sângerarea. Este posibil ca pacientul să fie nevoit să stea nemișcat o perioadă de timp pentru a permite vindecarea locului inciziei. În unele cazuri, în timpul procedurii de angiografie pot fi efectuate angioplastii sau alte tratamente pentru a deschide orice blocaje identificate.

Angiography Procedure

Cum se face angiografia?

Etapele exacte ale procedurii de angiografie pot varia în funcție de tipul specific de angiografie care se efectuează și de zona corpului care este examinată, dar etapele generale sunt următoarele:

  • Pregătire: De obicei, pacientului i se va cere să postească o anumită perioadă de timp înainte de procedură, de obicei în jur de 6 ore. De asemenea, pacientul va fi rugat să își scoată orice bijuterii sau alte obiecte metalice și i se poate da un halat pe care să îl poarte. Pacientului i se va cere să semneze un formular de consimțământ și i se vor da instrucțiuni despre cum să se pregătească pentru procedură.
  • Anestezie: Anestezia locală este de obicei utilizată pentru a amorți zona în care va fi introdus cateterul. În unele cazuri, se poate folosi anestezia generală pentru ca pacientul să doarmă pe durata procedurii.
  • Introducerea cateterului: Se face o mică incizie în piele, de obicei în zona inghinală sau în braț, și se introduce un cateter într-o arteră sau venă. Cateterul este apoi ghidat prin vasele de sânge până la zona care este examinată.
  • Injectarea colorantului de contrast: Odată ce cateterul este în poziție, se injectează un colorant de contrast prin cateter. Colorantul permite ca vasele de sânge să fie văzute mai clar la raze X sau la alte teste imagistice.
  • Imagistică: Se fac radiografii sau alte teste imagistice pe măsură ce colorantul se deplasează prin vasele de sânge. Astfel se creează imagini detaliate ale vaselor de sânge, care pot fi folosite pentru a identifica orice anomalii sau blocaje.
  • Îndepărtarea și recuperarea cateterului: După procedură, cateterul este îndepărtat și se aplică presiune pe locul inciziei pentru a preveni sângerarea. Este posibil ca pacientul să fie nevoit să stea nemișcat o perioadă de timp pentru a permite vindecarea locului de incizie. În unele cazuri, în timpul procedurii de angiografie pot fi efectuate angioplastii sau alte tratamente pentru a deschide orice blocaje identificate.

Întreaga procedură de angiografie durează, de obicei, între 30 de minute și 2 ore, în funcție de tipul specific de angiografie care se efectuează și de zona corpului care este examinată. După procedură, pacientul poate fi monitorizat pentru o perioadă scurtă de timp înainte de a fi externat și, de obicei, va fi sfătuit să se odihnească și să evite activitățile obositoare pentru o perioadă de timp.

Stocare securizată și gratuita pentru toată arhiva ta de angiografii, sau alte tipuri de imagistică (CT, RMN, PET-CT)

Ce este angiografia coronariană?

Angiografia coronariană este o procedură medicală utilizată pentru a vizualiza arterele coronare care alimentează cu sânge mușchiul cardiac. Procedura se efectuează de obicei pentru a diagnostica și evalua gravitatea bolii coronariene, care este o afecțiune în care aceste artere se îngustează sau se blochează, ceea ce duce la reducerea fluxului sanguin către inimă.

În timpul unei proceduri de angiografie coronariană, un colorant de contrast este injectat în fluxul sanguin printr-un cateter care este introdus într-un vas de sânge în zona inghinală sau în braț. Colorantul permite ca arterele coronare să fie văzute pe raze X sau pe alte teste imagistice. Cateterul este apoi ghidat prin vasele de sânge până la arterele coronare, iar substanța de contrast este injectată în aceste artere. Se fac radiografii sau alte teste imagistice pentru a crea imagini detaliate ale arterelor coronare.

Angiografia coronariană se efectuează de obicei într-un spital sau în ambulatoriu și durează între 30 și 60 de minute. Procedura se face de obicei cu anestezie locală pentru a amorți zona în care se introduce cateterul, iar pacientul este treaz în timpul procedurii.

După procedură, este posibil ca pacientul să fie nevoit să stea nemișcat timp de câteva ore pentru a permite vindecarea locului de incizie și pentru a preveni sângerarea. De asemenea, pacientului i se pot prescrie medicamente pentru a preveni formarea cheagurilor de sânge și pentru a reduce riscul de infecție.

Angiografia coronariană este o procedură sigură și eficientă care le permite medicilor să diagnosticheze și să evalueze gravitatea bolii coronariene și să determine cele mai bune opțiuni de tratament pentru pacient.

Ce este angiografia CT?

Angiografia CT (CTA) este o tehnică de imagistică medicală care utilizează tehnologia tomografiei computerizate (CT) pentru a vizualiza vasele de sânge din întregul corp. În timpul unei proceduri CTA, se utilizează raze X și procesarea computerizată pentru a crea imagini detaliate ale vaselor de sânge, care pot fi utilizate pentru a diagnostica o varietate de afecțiuni medicale.

CTA este o procedură neinvazivă care este, de obicei, mai rapidă și mai puțin invazivă decât angiografia tradițională. CTA poate fi utilizată pentru a diagnostica o varietate de afecțiuni medicale, inclusiv cheaguri de sânge, anevrisme și blocaje arteriale. În general, CTA este considerată sigură, dar, ca în cazul oricărei proceduri medicale, există un mic risc de complicații, cum ar fi o reacție alergică la substanța de contrast.

Cât costă o angiografie CT?

Costul unei proceduri de angiografie CT (CTA) poate varia foarte mult în funcție de o serie de factori, inclusiv locația în care se efectuează procedura, tipul specific de CTA care se efectuează și acoperirea de asigurare a pacientului.

Conform unui raport din 2021 al Healthcare Bluebook, costul mediu al unei proceduri CTA în Statele Unite este de aproximativ 1.200-1.500 de dolari. Cu toate acestea, acest cost poate varia foarte mult în funcție de circumstanțele specifice ale procedurii.

În plus față de costul procedurii în sine, pot exista costuri suplimentare asociate cu CTA, cum ar fi costul oricărei testări pre-procedură, al anesteziei sau al îngrijirii ulterioare.

Este important ca pacienții să discute costul CTA cu furnizorul lor de servicii medicale și cu compania de asigurări înainte de procedură, pentru a înțelege pe deplin responsabilitatea lor financiară și orice potențiale cheltuieli din buzunar. De asemenea, pacienții ar putea dori să compare costurile între diferiți furnizori de asistență medicală și centre de imagistică din zona lor, pentru a găsi cea mai accesibilă opțiune pentru nevoile lor specifice.

Cât durează angiografia?

Durata unei proceduri de angiografie poate varia în funcție de tipul specific de angiografie care se efectuează și de zona corpului care este examinată. În general, procedurile de angiografie durează între 30 de minute și 2 ore pentru a fi finalizate.

Angiografia coronariană, care este utilizată pentru a examina vasele de sânge din inimă, durează de obicei între 30 de minute și o oră. Această procedură poate fi urmată de angioplastie sau stenting pentru a trata orice blocaje care sunt găsite, ceea ce poate adăuga timp suplimentar la procedură.

Angiografia periferică, care este utilizată pentru a examina vasele de sânge din alte părți ale corpului, cum ar fi picioarele sau brațele, poate dura până la 2 ore pentru a fi finalizată.

Angiografia prin CT (CTA) și angiografia prin rezonanță magnetică (MRA), care utilizează tehnologia imagistică pentru a vizualiza vasele de sânge, sunt de obicei mai rapide decât procedurile tradiționale de angiografie, fiind realizate în 15-30 de minute.

După procedură, este posibil ca pacientul să fie nevoit să stea nemișcat o perioadă de timp pentru a permite vindecarea locului inciziei. În unele cazuri, este posibil ca pacientul să fie nevoit să rămână în spital pentru observație înainte de a fi externat. Timpul total petrecut în spital sau în centrul medical pentru procedura de angiografie poate varia în funcție de fiecare caz în parte.

Ce este angiografia cerebrală?

Angiografia cerebrală este o procedură de imagistică medicală care utilizează raze X și un colorant de contrast pentru a vizualiza vasele de sânge din creier. În timpul unei proceduri de angiografie cerebrală, un mic cateter este introdus într-o arteră din zona inghinală sau din braț și este ghidat până la vasele de sânge din creier. Se injectează apoi un colorant de contrast prin cateter și se iau imagini cu raze X pentru a vizualiza vasele de sânge și orice anomalii, cum ar fi anevrismele sau malformațiile arteriovenoase (AVM).

Angiografia cerebrală poate fi utilizată pentru a diagnostica o varietate de afecțiuni care afectează vasele de sânge din creier, inclusiv:

  • Anevrisme: umflături sau puncte slabe în pereții vaselor de sânge care se pot rupe și pot provoca un accident vascular cerebral.
  • Malformații arteriovenoase (AVM): conexiuni anormale între artere și vene care pot provoca sângerări sau accidente vasculare cerebrale.
  • Cheaguri de sânge: blocaje în vasele de sânge care pot provoca un accident vascular cerebral.
  • Îngustarea vaselor de sânge: cauzată de ateroscleroză sau de alte afecțiuni, care pot reduce fluxul sanguin și pot provoca un accident vascular cerebral.
  • Tumori: pot provoca creșterea anormală a vaselor de sânge sau comprimarea vaselor de sânge.

Angiografia cerebrală este o procedură invazivă care prezintă un mic risc de complicații, cum ar fi sângerarea, infecția sau accidentul vascular cerebral. Cu toate acestea, este un instrument de diagnostic foarte eficient și este adesea utilizat în cazurile în care alte tehnici imagistice, cum ar fi CT sau RMN, nu pot oferi un diagnostic clar. Procedura se efectuează de obicei într-un spital sau în ambulatoriu, sub anestezie locală, iar pacientul se poate întoarce acasă în aceeași zi.

Ce este angiografia pulmonară?

Angiografia pulmonară este o procedură medicală de diagnosticare care implică utilizarea de raze X și a unui agent de contrast pentru a vizualiza vasele de sânge din plămâni. Este utilizată în principal pentru a identifica și localiza cheagurile de sânge (embolie pulmonară) sau alte anomalii în interiorul arterelor pulmonare.

În timpul procedurii, un tub subțire și flexibil, numit cateter, este introdus într-o venă mare din zona inghinală sau din gât și introdus prin vasele de sânge până la artera pulmonară. Odată ce cateterul este plasat, se injectează un colorant de contrast în fluxul sanguin și se fac radiografii pentru a vizualiza arterele pulmonare și orice anomalii care ar putea fi prezente.

Angiografia pulmonară este o procedură invazivă și implică anumite riscuri, inclusiv sângerări, infecții și reacții alergice la substanța de contrast. De obicei, este rezervată pentru cazurile în care alte teste de diagnosticare, cum ar fi tomografia computerizată sau ecografia, nu au fost concludente sau când este nevoie de un diagnostic urgent.

Ce poate fi diagnosticat cu ajutorul angiografiei?

Angiografia este o tehnică de imagistică medicală care utilizează un agent de contrast și raze X pentru a vizualiza vasele de sânge din organism. Este utilizată pentru a diagnostica o varietate de afecțiuni care afectează vasele de sânge, inclusiv:

  • Boala arterelor coronare: Angiografia arterelor coronare poate fi utilizată pentru a identifica blocaje sau îngustări în arterele care alimentează inima cu sânge.
  • Boala arterelor periferice: Angiografia arterelor periferice poate fi utilizată pentru a identifica blocaje sau îngustări în arterele care furnizează sânge către brațe sau picioare.
  • Anevrisme: Angiografia poate fi utilizată pentru a identifica anevrismele, care sunt umflături în vasele de sânge care se pot rupe și pot provoca sângerări.
  • Malformații vasculare: Angiografia poate fi utilizată pentru a identifica conexiunile anormale între vasele de sânge, cum ar fi malformațiile arteriovenoase.
  • Tumori: Angiografia poate fi utilizată pentru a identifica vasele de sânge care alimentează tumorile, ceea ce poate ajuta la ghidarea tratamentului.
  • Embolia pulmonară: Angiografia arterelor pulmonare poate fi utilizată pentru a identifica cheagurile de sânge care au călătorit spre plămâni.
  • Accident vascular cerebral: Angiografia vaselor de sânge din creier poate fi utilizată pentru a identifica blocajele sau îngustarea care ar putea cauza un accident vascular cerebral.

Angiografia este o procedură invazivă și prezintă unele riscuri, inclusiv sângerări, infecții și reacții alergice la substanța de contrast. Decizia de a efectua angiografia se ia de la caz la caz, ținând cont de riscurile și beneficiile pentru fiecare pacient în parte.

Stocare securizată și gratuita pentru toată arhiva ta de angiografii, sau alte tipuri de imagistică (CT, RMN, PET-CT)

Cum funcționează angiografia?

În general, angiografia funcționează prin injectarea unui agent de contrast în fluxul sanguin. Agentul de contrast este o substanță care este opacă la razele X sau la alte modalități de imagistică, permițând ca vasele de sânge să fie văzute pe imaginile rezultate. Agentul de contrast poate fi injectat într-o venă, arteră sau direct într-un anumit vas de sânge, în funcție de tipul de angiografie care se efectuează.

Odată ce agentul de contrast a fost injectat, se utilizează raze X sau alte modalități de imagistică pentru a capta imagini ale vaselor de sânge. Imaginile pot fi capturate în timp real sau ca o serie de imagini statice.

În funcție de tipul de angiografie care se efectuează, procedura poate fi realizată folosind o abordare invazivă sau neinvazivă. Angiografia invazivă presupune introducerea unui cateter într-un vas de sânge și injectarea directă a agentului de contrast, în timp ce angiografia neinvazivă utilizează modalități de imagistică, cum ar fi RMN sau CT, pentru a capta imagini ale vaselor de sânge fără a fi nevoie de cateterizare.

Angiografia poate fi utilizată pentru a diagnostica o varietate de afecțiuni care afectează vasele de sânge, inclusiv blocaje, anevrisme și malformații vasculare. Riscurile și beneficiile specifice ale angiografiei depind de tipul de angiografie care se efectuează și de istoricul medical și starea de sănătate a fiecărui pacient în parte.

Ce arată o angiografie CT?

O angiografie CT (CTA) este o tehnică de imagistică medicală care utilizează tomografia computerizată (CT) pentru a vizualiza vasele de sânge din organism. Aceasta poate oferi imagini detaliate ale vaselor de sânge și ale țesuturilor înconjurătoare ale acestora.

Angiografia CT poate fi utilizată pentru a diagnostica o varietate de afecțiuni care afectează vasele de sânge, inclusiv:

Anevrisme: 

Angiografia CT poate detecta anevrismele, care sunt umflături în vasele de sânge care se pot rupe și pot provoca sângerări.

Blocaje: 

Angiografia CT poate identifica blocajele sau îngustarea vaselor de sânge care pot cauza scăderea fluxului sanguin către organe sau țesuturi.

Accident vascular cerebral:

Angiografia CT poate identifica blocaje în vasele de sânge din creier care pot cauza un accident vascular cerebral.

Boala arterelor coronare:

Angiografia CT poate identifica blocaje sau îngustări în arterele coronare care alimentează inima cu sânge.

Embolia pulmonară: 

Angiografia CT poate identifica cheagurile de sânge care au călătorit spre plămâni.

Angiografia CT este o procedură relativ sigură, deși pot exista unele riscuri asociate cu agentul de contrast, inclusiv reacții alergice și afecțiuni renale la pacienții cu boli renale preexistente. Decizia de a efectua angiografia CT se ia de la caz la caz, ținând cont de riscurile și beneficiile pentru fiecare pacient în parte.

Ce este angiografia RMN?

Angiografia RMN (ARM) este o tehnică de imagistică medicală care utilizează imagistica prin rezonanță magnetică (RMN) pentru a vizualiza vasele de sânge din organism. Este o alternativă neinvazivă la angiografia tradițională, care presupune injectarea unui colorant de contrast în sânge.

În timpul unei angiografii prin RMN, pacientul stă întins pe o masă care este mutată într-un aparat mare în formă de tub. Aparatul folosește un câmp magnetic puternic și unde radio pentru a crea imagini detaliate ale vaselor de sânge. În unele cazuri, un agent de contrast poate fi injectat în fluxul sanguin pentru a îmbunătăți imaginile.

MRA poate fi utilizată pentru a diagnostica o varietate de afecțiuni care afectează vasele de sânge, inclusiv anevrismele, blocajele și îngustarea. De asemenea, poate fi utilizată pentru a monitoriza progresul tratamentelor pentru aceste afecțiuni.

În general, MRA este considerată sigură, deși pot exista unele riscuri asociate cu agentul de contrast, inclusiv reacții alergice și leziuni renale la pacienții cu afecțiuni renale preexistente. Este posibil ca pacienții care au anumite tipuri de dispozitive medicale, cum ar fi stimulatoarele cardiace sau implanturile metalice, să nu poată fi supuși angiografiei RMN.

De ce este necesară angiografia?

Angiografia este necesară în anumite situații medicale pentru a diagnostica sau evalua afecțiuni care afectează vasele de sânge din organism. Unele dintre motivele specifice pentru care angiografia poate fi necesară includ:

  • Pentru a diagnostica blocajele sau îngustarea vaselor de sânge: Angiografia poate fi utilizată pentru a identifica blocajele sau îngustarea vaselor de sânge care pot cauza scăderea fluxului sanguin către organe sau țesuturi.
  • Pentru a diagnostica anevrismele sau malformațiile vasculare: Angiografia poate detecta anevrismele, care sunt umflături în vasele de sânge care se pot rupe și pot provoca sângerări. De asemenea, poate identifica conexiuni anormale între vasele de sânge, cum ar fi malformațiile arteriovenoase.
  • Pentru a diagnostica sau monitoriza tratamentul cancerului: Angiografia poate identifica vasele de sânge care alimentează tumorile, ceea ce poate ajuta la ghidarea tratamentului.
  • Pentru a evalua boala coronariană: Angiografia poate identifica blocaje sau îngustări în arterele coronare care alimentează inima cu sânge.
  • Pentru a diagnostica embolia pulmonară: Angiografia arterelor pulmonare poate identifica cheagurile de sânge care au călătorit spre plămâni.
  • Pentru a evalua accidentul vascular cerebral: Angiografia vaselor de sânge din creier poate identifica blocajele sau îngustarea care ar putea cauza un accident vascular cerebral.

Angiografia este o procedură medicală specializată care implică anumite riscuri, inclusiv sângerări, infecții și reacții alergice la substanța de contrast. Decizia de a efectua angiografia se ia de la caz la caz, ținând cont de riscurile și beneficiile pentru fiecare pacient în parte.

De ce este importantă angiografia în diagnosticarea afecțiunilor vasculare

Angiografia este un instrument de diagnosticare important în identificarea și evaluarea unei varietăți de afecțiuni vasculare. Vasele de sânge joacă un rol critic în organism, furnizând oxigen și nutrienți organelor și țesuturilor, iar orice anomalie a vaselor de sânge poate avea consecințe semnificative.

Iată câteva motive pentru care angiografia este importantă în diagnosticarea afecțiunilor vasculare:

Diagnosticare precisă: 

Angiografia oferă imagini detaliate ale vaselor de sânge, permițând un diagnostic precis al afecțiunilor vasculare, cum ar fi blocajele, anevrismele și malformațiile vasculare.

Planificarea tratamentului: 

Odată ce o afecțiune vasculară a fost diagnosticată, angiografia poate fi utilizată pentru a planifica cea mai potrivită strategie de tratament, fie că este vorba de management medical, proceduri minim invazive sau intervenții chirurgicale.

Proceduri minim invazive: 

Multe afecțiuni vasculare pot fi tratate prin proceduri minim invazive, cum ar fi angioplastia sau embolizarea. Angiografia permite o direcționare precisă a vaselor de sânge afectate, minimizând deteriorarea țesuturilor înconjurătoare.

Monitorizare în timp real:

 În unele cazuri, angiografia poate fi efectuată în timp real, permițând evaluarea imediată a fluxului sanguin și a eficienței tratamentului.

Evaluarea rezultatelor tratamentului: 

După tratament, angiografia poate fi utilizată pentru a evalua eficacitatea intervenției și pentru a monitoriza orice reapariție a afecțiunii vasculare.

Ce sunt tehnicile de angiografie neinvazivă? O alternativă la metodele tradiționale

Tehnicile de angiografie neinvazivă sunt metode de imagistică medicală care permit vizualizarea vaselor de sânge fără a fi nevoie de proceduri invazive, cum ar fi cateterismul. Aceste tehnici oferă o alternativă la metodele tradiționale de angiografie, care pot fi mai invazive și comportă riscuri mai mari.

Iată câteva exemple de tehnici de angiografie neinvazivă:

Angiografia prin rezonanță magnetică (MRA): 

MRA utilizează câmpuri magnetice și unde radio pentru a produce imagini detaliate ale vaselor de sânge. Este o metodă sigură și neinvazivă care nu necesită expunerea la radiații.

Ecografia Doppler: 

Ecografia Doppler utilizează unde sonore pentru a crea imagini ale vaselor de sânge și pentru a măsura fluxul sanguin. Este o metodă neinvazivă care poate furniza imagini în timp real ale vaselor de sânge și poate detecta anomalii precum îngustarea sau blocajele.

Tomografia în coerență optică (OCT): 

OCT utilizează undele luminoase pentru a produce imagini ale vaselor de sânge. Este o metodă neinvazivă care poate furniza imagini de înaltă rezoluție ale vaselor de sânge din interiorul țesuturilor, permițând detectarea anomaliilor, cum ar fi acumularea de plăci.

Tehnicile de angiografie neinvazive oferă mai multe avantaje față de metodele tradiționale, inclusiv un risc mai mic de complicații, mai puțin disconfort pentru pacienți și timpi de recuperare mai rapizi. Aceste tehnici sunt deosebit de utile în cazurile în care angiografia tradițională nu este posibilă sau prezintă riscuri mai mari, cum ar fi în cazul pacienților cu afecțiuni renale sau alergii la substanța de contrast. Cu toate acestea, fiecare tehnică are propriile sale limitări și este posibil să nu fie adecvată pentru toți pacienții sau pentru toate afecțiunile. Este important ca furnizorii de servicii medicale să ia în considerare cu atenție nevoile specifice ale fiecărui pacient atunci când selectează cea mai potrivită metodă de imagistică.

Care este viitorul angiografiei? Progrese în tehnologia de imagistică medicală

Viitorul angiografiei este luminos, progresele continue în tehnologia imagisticii medicale promițând să îmbunătățească acuratețea, siguranța și confortul acestui instrument de diagnosticare. Iată câteva dintre evoluțiile interesante care modelează viitorul angiografiei:

Inteligența artificială (AI): 

IA are potențialul de a revoluționa imagistica medicală prin îmbunătățirea analizei și interpretării imaginilor. De exemplu, algoritmii AI pot fi antrenați pentru a identifica caracteristici specifice în imaginile angiografice, cum ar fi stenoza arterială sau anevrismele, ceea ce poate ajuta furnizorii de servicii medicale să pună diagnostice și să ia decizii de tratament mai precise.

Imprimarea 3D: 

Tehnologia de imprimare 3D este utilizată pentru a crea modele de vase de sânge specifice pacientului, permițând furnizorilor de servicii medicale să planifice și să exerseze proceduri complexe înainte de a le efectua pe pacienți. Acest lucru poate îmbunătăți siguranța și reduce riscul de complicații.

Dispozitive miniaturale: 

Progresele în domeniul sistemelor micro-electromecanice (MEMS) permit dezvoltarea de dispozitive miniaturale care pot fi utilizate pentru a efectua proceduri minim invazive în interiorul vaselor de sânge. Aceste dispozitive pot fi controlate de la distanță și pot administra medicamente, efectua biopsii sau îndepărta cheaguri.

Realitatea augmentată: 

Tehnologia realității augmentate (AR) este în curs de dezvoltare pentru a suprapune imaginile angiografice pe corpul pacientului în timpul operației, oferind o ghidare în timp real și îmbunătățind precizia.

Nanoparticule: 

Nanoparticulele sunt în curs de dezvoltare ca agenți de contrast pentru imagistica angiografică. Aceste particule minuscule pot oferi imagini de înaltă rezoluție ale vaselor de sânge și pot fi direcționate către zone specifice ale corpului.

Pe scurt, progresele continue în tehnologia imagistică medicală extind capacitățile angiografiei, făcând-o mai sigură, mai precisă și mai convenabilă atât pentru pacienți, cât și pentru furnizorii de servicii medicale. Aceste inovații promit să îmbunătățească diagnosticarea și tratamentul unei game largi de afecțiuni vasculare, ceea ce va duce la rezultate mai bune pentru pacienți.

Stocare securizată și gratuita pentru toată arhiva ta de angiografii, sau alte tipuri de imagistică (CT, RMN, PET-CT)